- condescendénţã
- s. f., g.-d. art. condescendénţei
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
condescendénţã
Look at other dictionaries:
condescendenţă — CONDESCENDÉNŢĂ s.f. Purtare plină de consideraţie şi bunăvoinţă faţă de cineva; respect, amabilitate, deferenţă. ♦ (peior.) Aer de superioritate, infatuare, semeţie. – Din fr. condescendance. Trimis de MihaelaStan, 18.06.2003. Sursa: DEX 98 … … Dicționar Român
deferenţă — s.f. Respect, stimă, consideraţie deosebită; condescendenţă. – Din fr. déférence. Trimis de MihaelaStan, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 DEFERÉNŢĂ s. v. apreciere, atenţie, cinste, cinstire, consideraţie, onoare, preţuire, respect, stimă, trecere,… … Dicționar Român
condescendént — adj. m., pl. condescendénţi; f. sg. condescendéntã, pl. condescendénte … Romanian orthography
apreciere — APRECIÉRE, aprecieri, s.f. Acţiunea de a aprecia şi rezultatul ei. ♢ expr. A lăsa (ceva) la aprecierea cuiva = a lăsa pe cineva să chibzuiască şi să hotărască singur (într o problemă). [pr.: ci e ] – v. aprecia. Trimis de cata, 07.03.2004. Sursa … Dicționar Român
cinste — CÍNSTE s.f. I. 1. Onestitate, probitate, corectitudine. ♢ expr. Pe cinstea mea! spune cineva pentru a întări şi garanta autenticitatea unei afirmaţii făcute. 2. Virtute, fidelitate, castitate. II. 1. Respect, stimă, consideraţie, preţuire. ♢ loc … Dicționar Român
condescendent — CONDESCENDÉNT, Ă, condescendenţi, te, adj. Care are o atitudine plină de respect sau de bunăvoinţă faţă de cineva; respectuos, amabil. – Din fr. condescendant. Trimis de iacobpompilia, 09.04.2006. Sursa: DEX 98 CONDESCENDÉNT adj. v. respectuos … Dicționar Român
consideraţie — CONSIDERÁŢIE, consideraţii, s.f. 1. Stimă, respect. 2. Motiv, considerent, raţiune. ♢ expr. A avea (sau a lua) în consideraţie = a ţine seama de..., a avea în vedere. 3. Părere, idee, reflecţie. [var.: consideraţiúne s.f.] – Din fr. considération … Dicționar Român
